21 de utober 2018 - Dala 7:00 ala 21:00

Info sun la veles

Nfurmazions genereles

Ai 21 d’utober vën l Cunsëi provinziel dla Provinzia autonoma de Bulsan-Südtirol lità da nuef.

L unirà lità trëntcinch cunselieres provinziei che arà automaticamënter nce la ncëria de cunselieres regiuneles/cunselieres regiunei. La Presidënta/L Presidënt ne vën nia liteda/lità diretamënter dala populazion, ma dal Cunsëi provinziel danter si cumëmbri, cun lita cun cherdeda dl inuem y a maiuranza assoluta, y sun la basa de na detlarazion de guviern, te chëla che l vën nce dat sëura l numer di cumëmbri dla Jonta provinziela.

Cun la lege provinziela di 19 de setëmber 2017, n. 14 iel unì metù su na lege litela organica, che tol ite la leges tecniches unides ora da iede a iede tl tëmp dla legislatures da dant.

Te deguna lista ne daussa n gënder vester prejënt cun plu che 2/3 dla candidates/di candidac.

Sun na lista ne daussel nia se candidé manco che 12 y plu che 35 persones.

Nce pra chësta veles iel puscibl per la zitadines y i zitadins che viv oradecà y per chëles/chëi che ne ie te chël tëmp nia tl Südtirol y che fej na dumanda aldò, lité per curespundënza.

La legislazion provinziela à oradechël cunfermà y n pert reelaburà na lingia de normes che reverda dantaldut la fasa do la cumpededa dla ujes y dantaldut l’atività dl Cunsëi provinziel.

La cumposizion dla Jonta provinziela curespuenderà al raport di gëndri tl Cunsëi provinziel tl mumënt de si costituzion, do la cunedida dla persones litedes.

La Jonta provinziela sarà furmeda da na cumpëida de al manco 7 y al plu 10 persones, ora che la Presidënta/ l Presidënt. Per la ncëria de Presidënta/Presidënt o assessëura/assessëur iel unì fissà n lim de tëmp de 15 ani o 3 legislatures ndolauter, a chël che l messerà te uni cajo jì do na paussa de almanco 4 ani.

Per lité la Presidënta/l Presidënt dla Provinzia messerà i partic o la grupes politiches singules a uni moda prejenté tl Cunsëi, ora che la candidata o l candidat cris ora, na detlarazion de guviern.

L ie oradechël nce udù danora la desfidanza costrutiva, che adum cun la mozion de desfidanza vëij danora la puscibltà per l Cunsëi provinziel de lité na candidata/n candidat auternatif ala Presidënta/al Presidënt tla ncëria, y de apurvé n program auternatif de guviern.

L tët per la spëises per la propaganda litela per uni candidata/candidat; ie de al plu 30.000 euro.

Sistem litel

L Cunsëi provinziel ie lità cun sistem proporziunel y tres vela generela, direta y sucrëta.

Asseniazion dla sëntes

Per l’asseniazion dl numer de cunselieres a uni lista vëniel fat la divijion dl numer total dla ujes arjontes da duta la listes tres l numer dla/di cunselieres cun la njonta de doi a na maniera da giapé l cuozient litel. A fé la divijion vën la pertes de frazion che se purtëssa n cajo pro turondedes ala unità dessëura. L vën pona assenià a uni lista tan de sëntes coche l resultea che l cuozient litel ie cuntenì tla zifra litela (chësc uel dì la soma dla ujes valeivles) de uni lista.

Sce, cun l cuozient litel calculà, coche nunzià dessëura, l numer ntier dla sëntes asseniedes ala listes defrëntes superea l numer dla/di cunselieres provinziei udù danora, vëniel fat na partizion nueva cun n cuozient litel nuef che vën calculà smendran l divijëur de una na unità.

Sce l ëssa, do la prima partizion, mo da resté sëntes nia asseniedes, chir l Ufize litel zentrel ora danter la zifres dla ujes restëntes de duta la listes, chëles plu autes, tl medemo numer dla sëntes restëntes da assenië, y l ti atribuesc mo na sënta a uni una dla listes de chëles che ie chëla zifres d’ujes restëntes. Tl cajo de n medemo numer de ujes restëntes vën la sënta assenieda ala lista che à giapà l numer de ujes plu aut; sce nce chësc ie medemo vëniel tëut na dezijion trajan ala busca. Pra chësta partizion dla ujes vëniel nce tenì cont dla listes che ne à nia arjont l cuozient litel plën.

Cuota ladina tl cunsëi provinziel

L Ufize litel zentrel:

  • se cruzia de mëter su na graduatoria decrescënta n cont dla ujes de preferënza de duta la candidates y de duc i candidadac che fej pert dla grupa de rujeneda ladina, unfat pra ciuna lista che les/i ie; tl cajo dl medemo numer de ujes persuneles vëniel metù dant la candidata/l candidat plu jëuna/jëun.

Ala candidata/Al candidat dla grupa linguistica ladina che à giapà l plu ujes persuneles, ma che ne resultea nia lità, ti vëniel te uni cajo assenià na sënta. Chësta candidata/Chësc candidat giapa la sënta dla candidata/dl candidat che, adlò dl orden dla ujes de preferënza, ie al ultim post dla persones litedes sun la lista de purtenienza.

Tl cajo che l ne ti vën atribuì a deguna lista cun na candidata/n candidat dla grupa linguistica ladina na sënta, vëniel assenià na sënta ala candidata/al candidat de chësta grupa linguistica che à giapà l numer plu aut de ujes persuneles.

Chësta sënta vën ndividueda, n derogazion ala zifres liteles de lista, a chësta maniera y tëuta ala lista curespundënta:

  1. tl cajo che duta la sëntes fossa unides asseniedes pra la prima asseniazion ala lista cun la mëndra zifra litela de lista; o
  2. tl cajo che l fossa unì fat na segonda asseniazion dla sëntes sun la basa dla zifra dla ujes restëntes plu bassa.

Ala veles vëniel lascià pro la zitadines y i zitadins che ai 21 d’utober 2018 à cumplì 18 ani, che ie scric ite tla listes liteles, che n l di dla publicazion dl avis de convocaziun dla veles à da cater ani zënza nteruzion la residënza tla region Trentin-Südtirol y che à madurà la majera pert de chisc cater ani de residënza tl teritore dla provinzia de Bulsan.

N l di dla veles (21 d’utober 2018) resta la sëntes liteles daviertes dala 7.00 ala 21.00. I lëures de preparazion dla sënta vën fac l di dant domesdì (n sada, ai 20 d’utober).

La zitadines y i zitadins à da se presenté tla sezion litela ndicheda tla cherta litela n l dì dla veles cun la cherta litela nunzieda y cun n documënt de recunescimënt.

Chi che ne à deguna cherta litela, ajache les/i ne n à mei giapà una o tl cajo che la ie unida ruineda, perduda o rubeda, muesseles/muessi damandé do pra l ufize litel de chemun, che resterà daviert dai 19 d’utober ai 20 d’utober dala 9.00 ala 18.00 y ai 21 d’utober per dut l tëmp che n possa lité. Iló giaperales/giaperai pona, aldò dl cajo, na cherta litela nueva, n duplicat o n atestat de sostituzion.

Lita da pert dla reprejentantes/di reprejentanc dl militer

La reprejentantes/I reprejentanc dla forzes armedes y de grupes militeres a servisc dl stat, sciche nce chi che fej pert dla polizai de stat, possa jì a lité, sce les/i nen à l dërt, te chël Chemun ulache les/i ie per rejons de servisc.

Mustran su la cherta litela possi dé ju si usc te ce sezion che i uel y i possa nce ti jì dant al’autra/ai autri litadëures.

Les/I daussa mé jì un al iede a dé ju si usc y zënza erma.

Lita da pert dla persones staziunedes tla cëses de cura

La persones staziunedes te spediei y cëses de cura y che à l dërt de lité possa lité tl spedel o tla cësa de cura.

La persones nteressedes muessa presenté – tres la strutura ulache les ie staziunedes – ala Ambolta/al Ambolt dl Chemun, tla listes de chël che les ie scrites ite, si ulentà de lité tla cësa de cura.

Tla detlarazion muessel unì dat sëura avisa l numer dla sezion litela a chëla che la litadëura/l litadëur ie assenieda/assenià y l numer de iscrizion tla lista litela, che ie da udëi sun la cherta litela; oradechël muessel nce vester njuntà l atestat dla diretëura sanitera/dl diretëur saniter dla cësa de cura, che cunfermea che la litadëura/l litadëur ie staziuneda/staziunà iló.

La detlarazion muessa unì mandeda al Chemun da pert dl diretëur dl’aministrazion o dl secreter dla cësa de cura, nia plu tert che l terzo dì dan la data dla veles (ai 18 d’utober).

Pernanche l’Ambolta/l Ambolt à giapà la detlarazion se cruziela/cruziel riesc de ti fé avëi a chi che à fat dumanda n atestat che l ie unit fat la iscrizion tla listes dla/di litadëures tla cëses de cura. La/I litadëures staziunei ne possa nia lité tla cësa de cura sce no do avëi mustrà danora chësc atestat y la cherta litela.

Lita da pert dla persones che ne ie nia bones de jì

Diverda che la/i litadëures che ne n’ie nia bones/boni de jì sibe scric ite pra na sezion a chëla che l ne ie nia mesun ruvé permez cun n stuel da rodes possi dé ju si usc te n’autra sezion zënza mpedimënc architetonics. (Tlo dessot iel na lista de duta la sezions zënza mpedimënc architetonics). Tl local cris ora per dé ju la stima muessa chësta/chisc litadëures mustré su deberieda cun la cherta litela l zertificat dl dutor dl’azienda sanitera (l vën nce azetà n zertificat scrit ora dant per vel’autra rejon) o na copia autenticheda dla patent speziela per avisé, a na moda che l vënie ora tler dala documentazion mustreda su che chësta persona ne sibe veramënter nia bona de jì o da stramb stenteda.

A uni moda à i chemuns da mëter a jì n servisc de trasport adatà, acioche l sibe plu saurì per la/i litadëures che ne ie nia bones/boni de jì de ruvé pra l local de vela.

Lita da pert dla persones śaredes te perjon

Chi che ie te perjon y che l ne ti ie nia unì tëut l dërt de lité possa dé ju si usc tl luech ulache les/i ie śaredes/śarei via.

La persones nteressedes muessa presenté per scrit na detlarazion che les uel lité ulache les/i ie śaredes/śarei via y ti fé avëi chësta detlarazion ala Ambolta/al Ambolt dl Chemun ulache les/i ie scric ite tla listes litela.

Tla detlarazion muessel unì dat sëura avisa l numer dla sezion te chëla che la litadëura/l litadëur ëssa da jì a lité y l numer de iscrizion tla lista litela de sezion, che ie da udëi sun la cherta litela; oradechël muessel nce vester njuntà l atestat dla diretëura/dl diretëur dla perjon che cunfermea che la litadëura/l litadëur ie śareda/śarà ite iló. La detlarazion ti muessa unì fata avëi al Chemun da pert dl diretëur dla perjon, nia plu tert che l terzo di dan chël dla veles (ai 18 d’utober).

Pernanche l’ambolta/l ambolt giapa la detlarazion se cruziela/cruziel riesc de ti fé avëi a chi che à fat dumanda n atestat che la/l ie unit scrit ite tla listes dla/di litadëures śaredes/śarei via.

Chësta/Chisc litadëures possa mé lité sce les/i à da mustré su la cherta litela y chësc atestat.

Lita da pert dla persones che à debujën de secudienza a dé ju si usc

La zitadines/I zitadins purtadëures de handicap che ne ie nia bones/boni de lité da sëules/sëui, possa se lascé acumpanië da zachei che les/i se à nstësc cris ora per jì a lité. La persona che les/i acumpanieia muessa vester scrita ite tla listes liteles de n chemun dla provinzia de Bulsan.

L zertificat dl dutor che possa n cajo unì damandà dala presidënta/dal presidënt dla sënta litela muessa vester scrit ora dai dutores nciariei dal’aziendes saniteres locales. L zertificat nunzià tlo dessëura vën scrit ora sun papier scëmpl, l ie debant y n n’à nia drë de mëter su vel’ marches o boi.

Mpede l zertificat dl dutor possa la/i vierces mustré si cherta de iscrizion ala Lia di vierces taliana.

Lita a cësa

L ti vën cunzedù de lité a cësa ala/ai litadëures te cundizions scialdi grieves de nfermità, che ne possa nia jì ora dl cuatier ulache les/i sta, y ala/ai litadëures tuchei da nfermità grieva, che depënd per viver tresora da aparac de medejina eletronics y ne possa perchël nia jì ora de cësa.

La persones nteressedes muessa ti presenté al’Ambolta/al Ambolt dl Chemun, te chël che les/i ie scric ite tla listes liteles – te n tëmp danter l 40ejim y l 20ejim dì dan la veles – na detlarazion scrita che atesteie si ulentà de purté a esprescion si usc te si abitazion.

Tla detlarazion muessel unì dat sëura avisa l numer dla sezion te chëla che la litadëura/l litadëur ëssa da jì a lité y l numer de iscrizion tla lista litela de sezion, che ie da udëi sun la cherta litela; ala detlarazion muessel oradechël nce vester njuntà l atestat dla funzioner medich desinià dai organns cumpetënc dl’Azienda Sanitera che atesteie la esistënza de cundizions de nfermità nunziedes dessëura.

Pernanche l’Ambolta/l Ambolt giapa la detlarazion se cruziela/cruziel riesc de nen fé verifiché la regularità y cumpletëza y l relascia a chi che à fat dumanda n atestat che la/l ie unit scrit ite tla listes dla/di litadëures lascei pro ala lita a cësa.

Lita dla/di litadëures che sta oradecà

L dërt de lité à la zitadines y i zitadins che à si residënza oradecà y che n la data dl’emigrazion ova i recuisic udui danora per pudëi lité; nce la fians/i fions de chisc nasciui o trasferii oradecà o l uem/la fëna de chisc, che à giapà la zitadinanza taliana tres l matrimone. La cundizion de bujën per pudëi lité ie la iscrizion tl AIRE (register anagrafich di zitadins talians che sta oradecà).

La/i litadëures che sta te n auter stat y che ie scric ite tl AIRE eserzitea si lita tres posta. La manieres de coche l vën lità ie ndichedes tla sezion aposta LITA PER CURESPUNDËNZA.

La litadëura/L litadëur che sta oradecà y che, per pudëi eserzité si dërt de vela, ulëssa unì de reviers tl Südtirol y lité diretamënter pra la sezion litela, muessa presenté na dumanda aposta a si Chemun de iscrizion.

Nchin l 60ejim dì dan la destumënza dla legislatura curënta giapa la zitadina/l zitadin cun residënza oradecà, che à l dërt de vela, dal’aministrazion provinziela na comunicazion n cont dla dates dla veles y la manieres de esprescion dla usc per curespundënza. Adum cun la comunicazion ti uniral nce mandà n formuler de opzion che la/l messerà mé scrì ora y mandé demez sce la/l à nteres de eserzité si dërt de vela diretamënter tla sezion litela de si Chemun de iscrizion.

Tl cajo che la/l à optà per l eserzize de vela tla provinzia messerà la litadëura/l litadëur che sta oradecà se se presenté de persona pra la sezion data sëura sun si cherta litela, cun la cherta litela y n documënt de recunescimënt.

A pië via dal 2013 iel unì tëut ju l cuntribut che univa n iede paià ora dai chemuns singui a chësta categuria de litadëures.

Perchël ne arà la zitadines y i zitadins che sta oradecà y che tol la dezijion de lité tla provinzia de Bulsan, pra la sezion litela de si Chemun de iscrizion, nia l dërt de giapé n rembursamënt o n cuntribut.

L ne vën oradechël ënghe nia paià i alesiramënc sun la spëises de viac sun l teritore dla Talia, tla ferata o per mer.

Per duta la nfurmazions che reverda la lita dla persones che sta oradecà prions bel de jì a ti cialé ala sezion aposta dedicheda ala LITA PER CURESPUNDËNZA.

N l di dla veles (21 de utober 2018) resta la sëntes liteles daviertes dala 7.00 ala 21.00. I lëures de preparazion dla sënta vën fac l di dant.

La zitadines y i zitadins à da se presenté tla sezion litela ndicheda tla cherta litela n l dì dla veles cun la cherta litela nunzieda y cun n documënt de recunescimënt.

Chi che ne à deguna cherta litela, ajache les/i nen à mei giapà una o tl cajo che la ie unida ruineda, perduda o rubeda, muesseles/muessi damandé do pra l ufize litel de chemun, che resterà daviert dai 19 d’utober ai 20 d’utober dala 9.00 ala 18.00 y ai 21 d’utober per dut l tëmp che n possa lité. Iló giaperales/giaperai pona, aldò dl cajo, na cherta litela nueva, n duplicat o n atestat de sostituzion.

Documënc de recunescimënt:

  1. Documënc d’identificazion dac ora dal’aministrazion publica: Cherta d’identità, passaport, patent d’abilitazion a furné cun veicui, purteda d’ermes, libret dla ferata, y nsci inant…)
  2. la chertes de recunescimënt dates ora dala Union naziunela ufezieres n cungedazion dla Talia (U.N.U.C.I.), sce les à na fotografia y ie cunvalidedes da n Comando militer,
  3. la tesseres dates ora dai ordens di prufescionisć, sce l ie lessù na fotografia

Co scrì ora la zedula litela

Sun la zedula litela che ti vën data a uni litadëura/litadëur iel repurtà l simbul de uni lista. La usc vën purteda a esprescion fajan na crëusc/sun l simbul dla lista crissa ora.

La litadëura/l litadëur possa oradechël scrì sun la risses a man drëta de uni simbul da una a cater preferënzes (metëde verda: mé una na preferënza per rissa!). La usc de preferënza vën data nsci:

  • Scrijan l inuem dla candidates/di candidac
  • Sce l ie de bujën nce l inuem dla candidates/di candidac.

Sce la candidata/l candidat à doi cuinuemes possen nce mé nen scrì un, ma la ndicazion muessa cuntenì tramedoi i cuinuemes y sce l ie de bujën nce la data de nasciuda, sce l possa se purté pro cunfujions danter de plu candidates/candidac.

Per purté a esprescion la usc de preferënza ne possen a pië via dala veles provinzieles de chëst ann nia plu dé sëura ma i numeri cun chëi che la candidates/i candidac ie contraseniei sun la lista.

A uni moda iel assolutamënter de mpurtanza, acioche la ujes sibe valeivles, che la candidates/ai candidac, a chëles/chëi che l ti vën dat la preferënza, feje pert dla lista pra chëla che n à metù la crëusc.

Dl 2013 él gnü porté ite a livel provinzial la poscibilité da LITÉ POR CORESPONDËNZA por 2 categories de litadësses/litadus desvalies:

  1. la lîta por corespondënza por les litadësses/i litadus südtirolesc che à la residënza foradecà y é scrić ite tl AIRE (le register anagrafich di zitadins talians che à la residënza foradecà);
  2. la lîta por corespondënza por les litadësses/i litadus che ne sciafia nia da lité pro le comun de residënza, ajache ai vir temporaneamënter defora dla provinzia.

La lita por corespondënza por les litadësses/i litadus che á la residënza foradecá

Che che á la residënza foradecá y é scrić ite tl AIRE lita por posta.

Cina al 60ejim de denanche al tomes la legislatöra da sëgn, ti lascia alsavëi l’aministraziun provinziala ales zitadines/ai zitadins, che á la residënza foradecá y che á le dërt da lité, la data dles lites y co lité por corespondënza.

FORMULAR D’OPZIUN

Che che á la residënza foradecá ciafa adöm cun la comunicaziun y les informaziuns sön la lita por posta, ince n formular d’opziun, che mëss gní scrit fora y ortié al comun d’iscriziun, sce an ó gní zoruch tl Südtirol por lité diretamënter pro la seziun litala de so Comun. Le formular cun la domanda ti mëss rové al comun d’iscriziun alplü tert 45 dis dan les lites (chël ó dí cina ai 6 de setëmber dl 2018).

La domanda vel ma por la lita por chëra che ara é gnüda dada jö, y sce le terminn dé dant é tomé, ne pón nia plü jí a s’la do. La domanda pó gní dada jö personalmënter, ortiada por posta, tres fax o posta eletronica y mëss contigní i dac anagrafics, la dërta misciun y la sotescriziun dla porsona che fej domanda, scenó vëgnera refodada. Pro la domanda mëssel gnì ajuntè la fotocopia de n documënt d’identité.

Desćiariede jö chiló le formular por l’opziun:

Che che á la residënza foradecá che tol la dezijiun da lité tla provinzia de Balsan diretamënter tla seziun litala de so comun n’á nia le dërt da ciafè N REMBURSAMËNT O N CONTRIBUT.

Al ne vëgn gnanca paié les alisiraziuns de iade, ma por le raiun talian, cun la ferata o la barca.

Che che á la residënza foradecá y n’á nia dé jö la domanda da lité te so comun de iscriziun tl Südtirol, lita por corespondënza.

Informaziuns plü menüdes sön la lita por corespondënza é da ciafé tla seziun MODALITÉS DA LITÉ POR CORESPONDËNZA

La lita por corespondënza por les litadësses/i litadus che vir temporaneamënter defora dla provinzia

AVIS IMPORTANT:

POR CORESPONDËNZA LITON MA DEFORA DAL RAIUN PROVINZIAL.

ARA NE VÁ NIA DA DÉ JÖ NA DOMANDA POR ANTIZIPÉ LA LITA DA CIASA (TE N COMUN DLA PROVINZIA).

ARA NE VÁ NIA DA LITÉ POR POSTA TRATAN LA FIN DL'EDEMA DLES LITES (19-20-21/10/2018).

Ince chi che ne sciafia nia da lité te so comun d’iscriziun, ajache ares/ai vir temporaneamënter defora dla provinzia, pó lité por corespondënza.

Por podëi s’anuzé dla poscibilité da lité por corespondënza, mëss che che lita dé jö na domanda aposta te so comun d’iscriziun.

FORMULAR D’OPZIUN

Che che lita mëss dé jö na domanda da orëi dé jö la usc por corespondënza (tolon le formular d’opziun che an po desćiarié jö sön chësta plata internet) te so comun d’iscriziun. La domanda mëss rové adalerch altamo 45 dis dan les lites (chël ó dí cina ai 6 de setëmber dl 2018).

La domanda vel ma por la lita por chëra che al é gnü fat domanda, y sce le termin dé dant é tomé, ne pón nia plü jí la trá zoruch. Ara pó gní dada jö personalmënter, ortiada por posta, tres fax o posta eletronica y mëss contigní i dac anagrafics, la dërta misciun y la sotescriziun dla porsona che fej domada, scenó vëgnera refodada. Pro la domanda mëssel gnì ajuntè la fotocopia de n documënt d’identité.

Desćiariede jö chiló le formular por l’opziun:

De plü informaziuns sön la lita por corespondënza é da ciafé tla seziun MODALITÉS DA LITÉ POR CORESPONDËNZA

Modalités da lité por corespondënza

INJOP LITAL por lité

Che che lita por corespondënza ciafa n injop lital che contëgn:

  1. n zertificat lital cun i dac anagrafics dla litadëssa/dl litadú: dal zertificat mëssel gní trat jö aper dla linia aposta le zedolin lital;
  2. la zetola litala;
  3. na picia coperta ghela por mëte ite la zetola litala do avëi dé jö la usc;
  4. na gran coperta blancia amartlada (cun la misciun dl Ofize lital zentral) da tó por ortié zoruch le zedolin lital y la picia coperta ghela cun la zetola litala;
  5. na plata cun les indicaziuns dles modalitès por lité por corespondënza y les listes dles candidates y di candidac.
CO LITON PA por corespondënza

La usc vëgn dada jö sön la zetola litala MA cun n BIRO FOSCH O BRÖM, scenó vëgn la zetola litala anulada.

Sön la zetola litala él le simbol de vigni lista. La usc vëgn dada jö fajon na crusc sön le simbol dla lista chirida fora.

Che che lita pó ince dé dant sön les risses sön la man dërta de vigni simbol da öna a cater usc de preferënza (Metede averda: ma öna na preferënza por rissa!). La usc de prefërenza vëgn dada jö insciö:

  • scrion le cognom dles candidates/di candidac
  • sce al vá debojëgn ince l'inom dles candidates/di candidac.

Sce la candidata/le candidat á dui cognoms pón nen scrí ma un. Al mëss indere gní dé dant trami i cognoms, sce an podess fá confujiun danter de plü candidac, y sce al ó ester, ince la data y le post de nasciüda.

An ne pó nia plü dé dant ma i numeri cun chi che i candidac vëgn contrassegná tla lista, por dé jö la usc de preferënza.

Les usc de preferënza mëss se referí a candidates/candidać dla lista litada por che ares veles.

LA USC É PERSONALA, LËDIA Y SOCRËTA. LA ZETOLA Y LA PICIA COPERTA GHELA OLACHE ARA É LAITE NE DESS AVËI DEGUN SËGN DE RECONESCIMËNT!

AL É PROIBÍ DA LITÉ DE PLÜ IADI Y ORTIÉ INANT LES ZETOLES IMPEDE ZACAI D’ATRI!

Do avëi dé jö la usc sön la zetola litala, mët che che lita la zetola litala ghela tla PICIA COPERTA GHELA, che vëgn sigilada y metüda tla GRAN COPERTA AMARTLADA aposta, olache al vëgn ince metü LE ZEDOLIN lital, che proa che al é gnü dé jö la usc. Spo ti mëna che che lita la gran coperta amartlada al Ofize lital zentral, olache ara mëss rové alplü tert cina le vëndres dan le de dles lites (ai 19 d’otober dl 2018).

I ti aconsiun a che che lita da s’anuzé le plü debota che ara vá de so dërt da lité y ortié atira la coperta amartlada, a na moda che ara ti röies adora assá al Ofize lital zentral.

Do avëi ortié la coperta amartlada ne vál plü debojëgn da ne fá nia.

CUMPEDÉ LES USC

Dötes les copertes che röia adalerch por tëmp y ora al Ofize lital zentral (cina le vëndres dan les lites, chël ó dí ai 19 d’otober dl 2018) gnará dades jö – do n valgügn controi formai preodüs dala lege – ai ofizi litai aposta, metüs sö pro le comun de Balsan, che se cruziará da cumpedé les usc ai 21 d’otober dl 2018, canche ares vëgn ince cumpedades tles atres seziuns litales dla provinzia.

AVIS POR CHI CHE LITA POR CORESPONDËNZA
TE NA SEZIUN SAURIDA DA ODËI DLA PLATA INTERNET VËGNEL LASCÉ ALSAVËI SCE AL É MUDAZIUNS POR CI CHE REVERDA I SIMBOI O LES LISTES DLES CANDIDATES/DI CANDIDAC.
LES MUDAZIUNS PÓ DEPËNE DA RECURSC PENDËNC EVENTUAI TRATAN CHE AL TI VËGN DÉ ALES LITADËSSES/AI LITADUS LA DOCUMENTAZIUN SÖN LES LITES O DA FAI DE STAMPA.

Va inò su

Cumpëdausc y presidëntes/presidënc

L’ombolta/L’ombolt nominëia por vigni seziun litala n ofize lital metü adöm dala presidënta/dal presidënt, da trëi cumpëdausc, olache öna o un de chisc - chirí fora dala presidënta/dal presidënt - surantol l’inciaria de vizepresidënta/vizepresidënt, y dala secreteria/dal secreter. Sce al é tl raiun dl ofize lital de seziun ospedai y ciases de cura cun manco co 100 lec o sce la seziun á le dovëi da cöie adöm les usc dades jö a ciasa, é l’ofize lital metü adöm dala presidënta/dal presidënt, da cater cumpëdausc y da na secreteria/n secreter.

Les/I cumpëdausc y la secreteria/le secreter dl ofize lital de seziun vëgn chiris fora, tiran ala niza danter les porsones che á stlüt jö la scora d’oblianza.

La presidënta/Le presidënt dl ofize lital de seziun vëgn trat ala niza danter les porsones che:

  1. á le dërt da lité dales lites provinziales;
  2. á almanco le diplom de na scora alta;
  3. á l’atestat che desmostra la conescënza di lingac todësch y talian, aladô dl decret dl Presidënt dla Republica di 26 de messé dl 1976, n. 752, y mudaziuns suandëntes;
  4. á, sce ara se trata de n comun ladin, l’atestat che desmostra la conescënza dl lingaz ladin, aladô dl decret dl Presidënt dla Republica di 26 de messé dl 1976, n. 752, y mudaziuns suandëntes;
  5. é scrites ite tl register dles porsones adatades al laur de presidënta/presidënt dl ofize lital.

Al ne pó nia surantó la funziun de comëmber dl ofize lital de seziun:

  1. che che fej pert dles forzes armades en sorvisc;
  2. les doturies ofiziales/i doturs ofiziai y les doturies/i doturs de basa;
  3. les secreteries/i secreters de comun y les dependëntes/i dependënc de comun, assegná o comaná por le sorvisc ti ofizi litai de comun;
  4. les candidates/i candidac dles lites dl Consëi provinzial.

Danter le 25ejim y le 20ejim de dan les lites se crüzia la porsona responsabla dl ofize lital te na reuniun publica, lasciada alsavëi dui dis denant tres n placat batü sö sön tofla de comun, en presënza dles rapresentantes/di rapresentanc de lista da:

  1. trá ala niza por vigni seziun litala dl comun la presidënta/le presidënt, la secreteria/le secreter y tan de cumpëdausc che al vá debojëgn;
  2. mëte adöm, tiran ala niza, na gradatöra di inoms dles presidëntes/di presidënc, dles secreteries/di secreters y dles/di cumpëdausc por baraté fora che che ne sciafia nia.

Sce le numer di inoms trac fora ne é nia assá, tira fora l'ofizial lital de comun ciamó zacai danter les porsones scrites ite tles listes litales dl comun.

L’ombolta/L’ombolt ti lascia alsavëi ales porsones chirides fora le plü debota che ara vá y al plü tert chinesc dis dan les lites, che ares é gnüdes nominades.

Sce al é rajuns zities che ne conzed nia da surantó l’inciaria, ti mëssel gní lascé alsavëi al’ombolta/al ombolt te 48 ores da canche an é gnüs alsavëi dla nominaziun. L’ombolta/L’ombolt se crüzia spo da baraté fora les porsones che ne pó nia surantó l’inciaria cun litadësses/litadus sön la gradatöra aposta. La nominaziun ti vëgn lasciada alsavëi ales porsones interessades alplü tert trëi dis dan les lites.

Le paiamënt di componënć dl ofize lital ti corespogn a chël preodü por les lites dla Ciamena di deputac.

Va inò su

Partis y candidates/candidać

Che po pa gní lité

Al pó gní lité sciöche aconsiadësses o aconsiadus provinziai les porsones che á la residënza te n comun dla regiun canche al vëgn publiché le placat de indiziun dles lites, á cumplí 18 agn cina le de dles lites y é scrites ite tles listes litales scrites fora aladô dl decret dl Presidënt dla Republica di 20 de merz dl 1967, n. 223, y mudaziuns suandëntes.

Le Consëi provinzial é metü adöm da 35 aconsiadësses y aconsiadus.

(A) Rajuns de impedimënt por la candidatöra – (B) ilitabilité – (C) incompatibilité

Dessot les rajuns de ilitabilité (preodüdes dal decret legislatif di 31 de dezëmber dl 2012, n. 235)

(Articul 7 dla lege provinziala di 19 de setëmber dl 1998, n. 14)

Por les rajuns de impedimënt por la candidatöra al'inciaria de aconsiadëssa provinziala o aconsiadú provinzial vëgnel apliché i articui 7, 8, 9 y 14 dl decret legislatif di 31 de dezëmber dl 2012, n. 235.

(A) Rajuns de impedimënt por la candidatöra dales lites regionales

(Articul 7 dl d.lgs. n. 235/2012 – Rajuns de impedimënt por la candidatöra)

  1. Al ne pó nia candidé por les lites regionales y al ne pó a vigni moda nia surantó les inciaries de presidënta/presidënt dla junta regionala, assessuria regionala/assessur regional y aconsiadëssa regionala/aconsiadú regional, aministradëssa/aministradú y componënt di organs, bel anfat sciöche an ti dij, dles unités sanitares locales:
    1. che che á ciafé na condana definitiva por le delit preodü dal articul 416-bis dl codesc penal o por le delit de assoziaziun por le trafich ilegal de droghes o psicotropes preodüdes dal articul 74 dl test unich aprové cun decret dl Presidënt dla Republica di 9 d’otober dl 1990, n. 309, o por n delit preodü dal articul 73 dl test unich nominé sön la produziun o le trafich de chëstes sostanzes, o por n delit sön la fabricaziun, l'importaziun, l'esportaziun, la venüda o zesciun, sciöche ince, ti caji che al vëgnes dé na pëna de reclujiun de altamo n ann por porté, trasporté y avëi ermes, muniziuns o materies che salta tl’aria o por le delit de favorisaziun personal o real cometü en relaziun a un de chisc reac;
    2. che che á ciafé condanes definitives por i delic, cometüs o che ai á porvé da comëte, preodüs dal articul 51, comesc 3-bis y 3-quater, dl codesc de prozedöra penala, nia preodüs dala lëtra a);
    3. che che á ciafé na condana definitiva porvia de n delit cometü o che ai á porvé da comëte, preodüs dai articui 314, 316, 316-bis, 316-ter, 317, 318, 319, 319-ter, 319-quater, pröm coma, 320, 321, 322, 322-bis, 323, 325, 326, 331, secundo coma, 334, 346-bis dl codesc penal;
    4. che che é gnüs condaná cun sentënza definitiva a na pëna de reclujiun indöt majera co sis mëisc porvia de un o de plü delic nia dá dant dala lëtra c), liá ala maladoranza di podëis o ala violaziun di dovëis che reverda na funziun publica o n sorvisc publich;
    5. che che é gnüs condaná cun sentënza definitiva a na pëna de altamo dui agn de reclujiun por n delit nia negligënt;
    6. les porsones a chëres che le tribunal ti á apliché cun provedimënt definitif na mosöra de prevenziun, ajache an arata che ares fejes pert de öna dles assoziaziuns preodüdes dal articul 4, coma 1, lëtra a) y b) dl decret legislatif di 6 de setëmber dl 2011, n. 159.
  2. Les desposiziuns preodüdes dal coma 1 vëgn aplicades a vigni atra inciaria olache la lita o la nominaziun é de competënza dl consëi regional, dla junta regionala, dles presidëntes y di presidënc o dles assessuries y di assessurs regionai.
  3. La lita o la nominaziun eventuales de che che é tles condiziuns preodüdes dal coma 1 ne vel nia. L'organ che á deliberé la nominaziun o la convalidaziun dla lita mëss la revoché pornanche al vëgn alsavëi dla situaziun.

(Art. 8, d.lgs. n. 235/2012 - Sospenjiun y tomanza de dërt)

  1. Al vëgn sospenü de dërt dales inciaries dades dant dal articul 7, coma 1:
    1. che che á ciafé na condana nia definitiva por un di delic dá dant dal articul 7, coma 1, lëtra a), b), y c);
    2. che che á ciafé cun na sentënza de pröm degré, confermada tl apel por la medema imputaziun, na condana de reclujiun de altamo dui agn por n delit nia negligënt, do la lita o la nominaziun;
    3. les porsones a chëres che al ti é gnü apliché dal’autorité iudiziara cun provedimënt nia definitif na mosöra de prevenziun ajache aratá da fá pert de öna dles assoziaziuns preodüdes dal articul 4, coma 1, lëtres a) y b) dl decret legislatif di 6 de setëmber dl 2011, n. 159.
  2. La sospenjiun de dërt arjunjon ince canche al vëgn desponü l'aplicaziun de öna dles mosöres obligatories preodüdes dai articui 284, 285 y 286 dl codesc de prozedöra penala, sciöche ince dal articul 283, coma 1 dl codesc de prozedöra penala, canche la proibiziun de aciasamënt reverda la sënta olache al vëgn eserzité le mandat lital.
  3. Tl tëmp de sospenjiun ne vëgn i sogec sospenüs nia calcolá, tl respet dles desposiziuns regionales spezifiches desvalies, por le control dl numer legal, no por fá fora belanfat ci quorum o maioranza cualificada. La sospenjiun s’archita de dërt da fá faziun do dejedot mëisc. Sce le recurs sön la responsabilité vëgn indere refodé tl tëmp preodü dessura, ince cun na sentënza nia definitiva, n’á l’anulamënt degöna faziun. Te chësc ultim caje lascia la sospenjiun da fá faziun do le termin de dodesc mëisc dala sentënza de refüsa.
  4. La canzeleria dl tribunal o dl secretariat dl avocatöra de stat ti lascia alsavëi i provedimënc iudiziars che comporta la sospenjiun aladô dl coma 1 al prefet dl capolüch dla Regiun, che ti le lascia atira alsavëi al Presidënt dl Consëi di Ministri che surantol, do avëi aldí le Minister por i afars regionai y le Minister por l’intern, le provedimënt che azertëia la sospenjiun. Chësc provedimënt ti vëgn notifiché dal prefet dl capolüch dla Regiun al consëi regional competënt por l'adoziun di ademplimënc de lege. Por les regiuns Sicilia y Val d'Aosta vëgn les competënzes preodüdes da chësc articul eserzitades respetivamënter dal comissar dl Stat y dal presidënt dla comisciun de coordinamënt; por les provinzies autonomes de Trënt y de Balsan vëgneres eserzitades da sü comissars dl Govern. Por le tëmp dla sospenjiun ti spetel al aconsiadú regional n assëgn anfat al'indenité d’inciaria smendrida de na perzentuala fissada cun na lege regionala.
  5. La sospenjiun vëgn sospenüda sce al vëgn a mancé ti confrunc dla porsona interessada la faziun dla mosöra obligatoria preodüda dal coma 1, o sce al vëgn emetü na sentënza, ince sce ara ne vel nia ciamó, por sospëne le prozedimënt o na sentënza de assoluziun o na detlaraziun d’inozënza o n provedimënt de revocaziun dla mosöra de prevenziun o na sentënza de anulamënt, ince cun renviada. Te chësc caje mëss la sentënza o le provedimënt de revocaziun gní publicá sön la tofla ofiziala y gní lasciá alsavëi pro la pröma adunanza dl organ che á metü a jí la lita, la convalidaziun dla lita o la nominaziun.
  6. Che che á öna dles inciaries dades dant tl articul 7, coma 1, la perd de dërt pian ia dala data che la sentënza vel o le provedimënt, che vëiga danfora la mosöra de prevenziun, devënta definitif.

(Art. 9, D.lgs. n. 235/2012 - Straicada dales listes por mancianza de candidabilité)

  1. En ocajiun dla presentaziun dles listes di candidac por les lites dla presidënta/dl presidënt dla regiun y dles aconsiadësses regionales y di aconsiadus regionai, a pert la documentaziun preodüda dal articul 9 dla lege di 17 de forá dl 1968, n. 108, y dl articul 1, comesc 3 y 8, dla lege di 23 de forá dl 1995, n. 43, o preodüda dales desposiziuns dles leges litales regionales, dá jö vigni candidata o candidat cun la detlaraziun d’azetaziun dla candidatöra, na detlaraziun sostitutiva aladô dl articul 46 dl test unich dles desposiziuns legislatives y regolamentares en materia de documentaziun aministrativa, preodüda dal decret dl Presidënt dla Republica di 28 de dezëmber dl 2000, n. 445, y mudaziuns suandëntes, che atestëia la mancianza de rajuns de candidabilité preodüdes dal articul 7.
  2. I ofizi che se crüzia da ejaminé les listes di candidac straica, tl tëmp preodü por süa amisciun, dales listes i inoms di candidac de chi che al mancia la detlaraziun sostitutiva preodüda dal coma 1 y di candidac por chi che al vëgn a vigni moda azerté dai ac o documënc che l’ofize á, che al é öna dles condiziuns dites dessura che porta pro ala mancianza de candidabilité.
  3. Por i recursc cuntra les dezijiuns preodüdes dal coma 2 vëgnel apliché l'articul 129 dl decret legislatif di 2 de messé dl 2010, n. 104.
  4. Sce la condiziun de mancianza de candidabilité vëgn a se le dé o vëgn azertada do i laurs preodüs dal coma 2, vëgn chësta condiziun ciafada sö dai ofizi che se crüzia dla proclamaziun dles porsones litades, por la proclamaziun manciada.

(Art. 14, D.lgs. n. 235/2012 - Mancianza de candidabilité tles regiuns cun n statut spezial y provinzies autonomes)

  1. Les desposiziuns en materia de mancianza de candidabilité de chësc test unich vëgn aplicades tles regiuns cun n statut spezial y tles provinzies autonomes de Trënt y Balsan.

(Art. 15 d.lgs. n. 235/2012 - Desposiziuns generales)

  1. La mancianza de candidabilité preodüda da chësc test unich vel ince sce la sentënza definitiva desponn l'aplicaziun dla pëna sön domanda aladô dl articul 444 dl codesc de prozedöra penala.
  2. La mancianza de candidabilité regolamentada da chësc test unich prodüj sües faziuns independentemënter dal fat che ara röia adöm cun la limitaziun dl dërt de lita atif y passif che vëgn dal'aplicaziun dla pëna surapró dl'interdiziun temporana dai ofizi publics o de öna dles mosöres de prevenziun o de segurëza preodüdes dal articul 2, lëtra b) y c) dl test unich dles leges por la regolamentaziun dla lita ativa y por la tignida y revijiun dles listes litales preodüdes dal decret dl Presidënt dla Republica di 20 de merz dl 1967, n. 223.
  3. La sentënza de reabilitaziun, aladô di articui 178 y dedô dl codesc penal, é l'unica rajun d’estinziun antizipada dla mancianza de candidabilité y comporta süa zedüda por le tëmp che romagn. La revocaziun dla sentënza de reabilitaziun comporta la recostituziun dla mancianza de candidabilité por le tëmp che romagn.
  4. La mancianza de candidabilité regolamentada dai articui 7, coma 1, lëtra f) y 10, coma 1, lëtra f), toma por faziun dl prozedimënt de reabilitaziun preodü dal articul 70 dl decret legislatif di 6 de setëmber dl 2011, n. 159.

(Art. 16 d.lgs. n. 235/2012 - Desposiziuns transitores y finales)

  1. Por les mancianzes de candidabilité preodüdes dales Seziuns I y II, y dales Seziuns III y IV che n’é nia bele da ciafé tl regolamënt da denant, vëgn la desposiziun dl coma 1 dl articul 15 aplicada ales sentënzes preodüdes dal articul 444 dl codesc de prozedöra penala pronunziades do la data de jüda en forza de chësc test unich.
  2. Les desposiziuns preodüdes da chësc test unich por azerté la mancianza de candidabilité tla fasa d’amisciun dles candidatöres, porvia dla mancianza de proclamaziun, porvia di recursc y le prozedimënt de detlaraziun tl caje de mancianza de candidabilité gnüda a se le dé, vëgn ince aplicades ales mancianzes de candidabilité che ne vëgn nia da na sentënza penala de condana, regolamentada dai articui 143, coma 11, y 248, coma 5 dl decret legislatif di 18 d’agost dl 2000, n. 267.
Atestaziun sön la mancianza de rajuns de impedimënt por la candidatöra por les inciaries litales regionales/provinziales

Adöm cun la relasciada dla detlaraziun d’azetaziun dla candidatöra, mëss vigni candidata/candidat relascé na detlaraziun sostitutiva che atestëia che al n’é degönes rajuns de impedimënt por la candidatöra por les inciaries litales regionales/provinziales, cun lapró na copia de n documënt d’identité.

Sce la detlaraziun sostitutiva ne vëgn nia dada jö vëgn l’inom dla candidata/dl candidat straiché dala lista dles candidates/di candidac!

Dessot les rajuns de ilitabilité al'inciaria de aconsiadëssa provinziala/aconsiadú provinzial

(B) Rajuns de ilitabilité

(Articul 8 dla lege provinziala di 19 de setëmber dl 2017, n. 14)

  1. Les rajuns d’ilitabilité preodüdes da chësc articul comporta l’anulamënt dla proclamaziun preodüda dal articul 58 y la detlaraziun de tomanza dl mandat dla porsona interessada.
  2. Al ne pó nia gní lité sciöche aconsiadus provinziai:
    1. i comëmbri dl Govern aladô dl articul 1, coma 2 dla lege di 20 de messé dl 2004, n. 215, y i comissars dl Govern por les provinzies de Balsan y Trënt, i cuesturs de Balsan y de Trënt y i funzionars de segurëza publica che eserzitëia sües funziuns tl teritore dles provinzies de Balsan y de Trënt;
    2. i ombolc di comuns dla provinzia cun passa 20.000 abitanc;
    3. i magistrac de iustizia ordinara, aministrativa y contabla, sciöche ince i vicari de pesc, che á süa iurisdiziun ti raiuns dles provinzies de Balsan y Trënt;
    4. i generai, i amirai y i ofiziai superiurs dles forzes armades dl Stat, che á le comane teritorial tles provinzies de Balsan y Trënt;
    5. i proi y i ministri de cult, che á tl raiun dles provinzies de Balsan y Trënt la iurisdiziun eclesiastica y la cura dles animes, sciöche ince chi che laora normalmënter impede ëi;
    6. le diretur general, le diretur aministratif y le diretur sanitar dl’Aziënda sanitara dla Provinzia autonoma de Balsan, aladô dla lege provinziala di 5 de merz dl 2001, n. 7, y mudaziuns suandëntes, che fej referimënt al decret legislatif di 30 de dezëmber dl 1992, n. 502;
    7. le defensur zivich;
    8. i dependënc dla Regiun o dla Provinzia de Balsan che á cualifiches dirigenziales o che á sura – a vigni moda –sorvisc o ofizi dles aministraziuns, sciöche ince le secreter general y le diretur general dl comun de Balsan;
    9. chi che é gnüs detlará, por aziuns fates canche ai ê aministradus o dependënc dla Regiun o dles Provinzies de Balsan o de Trënt o di istituc, dles agenzies o aziëndes che depënn da d'ëres o che vëgn controlades da d'ëres, responsabli devers dl ënt, dl istitut, dl'agenzia o dl'aziënda cun na sentënza cun valur legal y n’á nia ciamó paié jö süa colpa;
    10. chi che n’á nia dé dant le cunt finanziar o aministratif de na gestiun che reverda la Regiun o les Provinzies de Balsan o de Trënt;
    11. le garant por l’infanzia y l’adolescënza;
    12. le presidënt dla Comisciun provinziala por les comunicaziuns.
  3. La rajun d’ilitabilité preodüda dal coma 2, lëtra b), n’á nia faziun sce l’interessé dá sö, do avëi dé les demisciuns, les funziuns alplü tert l’ultim de fissé por la presentaziun dles candidatöres.
  4. Les rajuns de ilitabilité preodüdes dal coma 2, lëtra a), c), d), e), h), k) y l) n’á nia faziun sce l’interessé dá sö les funziuns por demisciuns presentades, revocaziun dl’inciaria, trasferimënt o domanda de colocamënt en aspetativa gnüs a se le dé cina l’ultim de fissé por presenté la candidatöra. Les rajuns de ilitabilité preodüdes dal coma 2, lëtra f) y g), n’á nia faziun sce l’interessé dá sö les funziuns cina le termin preodü dales leges che alda lapró.
  5. L’aspetativa é da damané por le tëmp danter l’ultim de fissé por dé jö la candidatöra y la data dles lîtes y ara vëgn regolamentada dal ordinamënt dl ënt da chël che l’interessé depënn.
  6. L’aministraziun publica mëss adoté i provedimënc che vëgn dales domandes de demisciuns o colocamënt en aspetativa dl interessé te cin’ dis dala presentaziun dla domanda. Sce l’aministraziun ne le fej nia á la domanda de demisciuns o aspetativa, acompagnada dala interuziun efetiva dles funziuns, faziun por i fins de chësta lege, dal cuinto de do la presentaziun.
  7. Cun interuziun dles funziuns minon l’astenjiun efetiva da vigni aziun che reverda l’inciaria surantuta.

Dessot les rajuns de incompatibilité cun l'inciaria de aconsiadëssa provinziala/aconsiadú provinzial

(C) Rajuns de incompatibilité

(Articul 9 dla lege provinziala di 19 de setëmber dl 2017, n. 14)

  1. Sce al é les rajuns de incompatibilité preodüdes da chësc articul, sides che ares ess da ester al momënt dla lîta, sides che ares ess da gní a se le dé do la lîta, comporteres la detlaraziun de tomanza dal mandat dla porsona interessada, sce ares ne vëgn nia tutes y jüdes aladô dl coma 4.
  2. Chëstes inciaries y funziuns n'é nia compatibles cun l'inciaria de aconsiadú provinzial:
    1. Capo de Stat, comëmber dl Parlamënt europeich o dla Comisciun europeica, dla Ciamena di deputac, dl Senat dla Republica, de n ater Consëi provinzial o regional o n'atra Junta regionala o provinziala;
    2. magistrat dla iustizia ordinara, aministrativa y contabla, de vicare de pesc, sciöche ince de vicare dla Curt Costituzionala y de comëmber dl Consëi superiur dla magistratöra y dl Consëi de presidënza dla iustizia aministrativa y dl Consëi de presidënza dla Curt di cunc;
    3. ombolt, assessur o aconsiadú de n comun dles Provinzies de Balsan y de Trënt;
    4. presidënt, assessur o aconsiadú de n ënt raional dl teritore dles Provinzies de Balsan y de Trënt;
    5. dependënt de n ënt publich;
    6. presidënt, comëmber dl consëi d'aministraziun, rapresentant legal o dependënt de n ënt stromental dla Regiun o dles Provinzies de Balsan y de Trënt;
    7. presidënt, comëmber dl consëi d'aministraziun, rapresentant legal, diretur o chi che á sura na funziun de responsabilité che ti corespogn ales funziuns nominades, belanfat sciöche an ti dij, de:
      1. na sozieté cun capital maioritar dla Regiun o dles Provinzies de Balsan y Trënt;
      2. n ënt, n istitut, n'agenzia, n'assoziaziun o na sozieté sotmetüs ala verda y al control dla Regiun o dles Provinzies de Balsan y de Trënt;
      3. n ënt, n istitut, n'agenzia o na sozieté a chi che la Regiun o les Provinzies de Balsan y de Trënt ti conzed aiüc, sovenziuns o contribuc dantadöt por le finanziamënt por l’aministraziun o la gestiun ordinara;
      4. n istitut bancar che fej por la Regiun o les Provinzies de Balsan y de Trënt le sorvisc de tesoreria;
      5. n ënt, n istitut, n'agenzia, na sozieté o n’impresa che gestësc n sorvisc publich por la Regiun o les Provinzies de Balsan o de Trënt o che gestësc o fej tl interes dla Regiun o dles Provinzies sorvisc, fornidöres o apalc;
      6. n’organisaziun sindacala o de daturs de laur a livel provinzial;
    8. consulënt legal, aministratif y tecnich che laora tresfora a bëgn di ënc, di istituc, dles agenzies, dles assoziaziuns y dles sozietés preodüdes dala lëtra g) o a bëgn dla Provinzia de Balsan y de Trënt o dla Regiun;
    9. comëmber dla Comisciun provinziala por les comunicaziuns;
    10. comëmber dl Consëi di Comuns;
    11. comëmber dl consëi cameral dles Ciamenes de comerz, industria, artejanat y agricoltöra de Balsan y de Trënt;
    12. che che á sciöche pert te n prozedimënt zivil o aministratif plüres pendëntes cun la Regiun o cun les Provinzies de Balsan y de Trënt. Les desposiziuns de chësta lëtra ne vëgn nia aplicades ales aziuns fates dai aconsiadus da eserzité so mandat. La pendënza de na litiga tl ciamp tributar ne determinëia nia l’incompatibilité.
  3. Ala fin n'é na condiziun de ilitabilité preodüda da chësta lege, che vëgn a se le dé tratan so mandat, nia compatibla cun l'inciaria de aconsiadú provinzial.
  4. I aconsiadus provinziai, por chi che al é o al vëgn a se le dé öna dles rajuns de incompatibilité preodüdes da chësta lege, perd so mandat de aconsiadú provinzial, sce ai n'á nia dé les demisciuns dal'inciaria incompatibla o n'á nia presenté domanda de colocamënt en aspetativa, don jö les funziuns, dan la confermaziun dla lîta a aconsiadú o cina le termin y aladô dles modalités dades dant dal regolamënt intern dl Consëi provinzial, che regolamentëia la prozedöra por la confermaziun di litá.
  5. L’interuziun dles funziuns ó dí l’astenjiun efetiva da vigni aziun che reverda l'inciaria surantuta.
  6. (…)
  7. Les rajuns de incompatibilité cumpedades sö sot le coma 2 ne vëgn nia aplicades sce ara se trata de ënc, istituc, agenzies, assoziaziuns o sozietés o de cooperatives o consorc de cooperatives scric ite ti registri publics, che á sciöche su travert y zënza fins de davagn, ativités culturales, assistenziales, de cult, de proteziun zivila, volontara, de aurela cörta y sportives.

Ezeziuns

(Articul 8, coma 8 y articul 9, coma 6 dla lege provinziala di 19 de setëmber dl 2017, n. 14)

Les inciaries y les funziuns eserzitades dal presidënt dla Provinzia, dai aconsiadus provinziai y dai comëmbri dla Junta provinziala o regionala aladô de na norma de lege, de n statut o de n regolamënt, por eserzité le mandat lital, ne costituësc nia na rajun de incompatibilité.

Azertamënt dles rajuns

L'inrescida y l'azertamënt dles rajuns de ilitabilité y incompatibilité é de competënza dla comisciun de convalidaziun dl Consëi provinzial.

Depusizion di sënies de lista y prejentazion dla listes dla candidates/ di candidac

I sënies de lista ie da prejenté pra l Secretariat generel dl’Aministrazion provinziela (Ufize afares istituzionei), palaz provinziel I, self 214, n i dis di 28 y di 29 d’agost dala 9.00 ala 12.00 y dala 14.00 ala 17.00. La depusizion ie ublienta.

La listes dla candidates/di candidac à da unì prejentedes pra l Secretariat generel n i dis di 31 d’agost, prim de setëmber, 3 de setëmber dala 9.00 ala 12.00 y dala 14.00 ala 17.00, coche nce ai 4 de setëmber 2018, dala 9.00 ala 12.00.

L sëni de lista muessa unì depusità dal secreter regiunel o provinziel dl partit o dla grupa politica. Tl cajo de mancianza, assënza o mpedimënt de chësc vën la depusizion fata dal presidënt regiunel o provinziel o da na persona nciarieda da chësc cun n mandat autenticà dal notar, da n giudesc de pesc o dal secreter de chemun.
Sce chisc organs (secreter o presidënt) ne ie nia udui danora dai statuc di partic o dala grupes politiches, o sce chisc ne fossa per vel’ rejon nia tla ncëria, possa l dirigënt regiunel o provinziel dl partit o dla grupa politica fé la depusizion o cunferì l mandat curespundënt a zachei d’autri.

La ncëria di depusitëures y respetivamënter di mandanc muessa unì atesteda y chël:

  • tl cajo de urganisazions a livel statel tres na zertificazion dl secreter naziunel o dl presidënt naziunel;
  • tl cajo de urganisazions locales tres l estrat autenticà dl protocol de numinazion curespundënt.

L sëni de lista muessa unì depusità te trëi ejempleres – nce a culëures – sun na plata blancia tl format de protocol. Le sëgn de lista mëss gní dé jö ince tl format digital.

L ne vën nia azetà:

  • sënies de lista identics o che possa unì giamiei cun chëi bele prejentei dant y azetei ala depusizion;
  • sënies de lista identics o semienc a chëi che vën adurvei tradiziunalmënter da d’autri partic o grupes politiches (cialé n chësc cont Cunsëi dl Stat, sez. V, 13 de mei 2003, n. 1869; Cunsëi dl Stat, sez. V, 26 de merz 1999, n. 344; TAR Veneto, sez. I, 2 de utober 1998, n. 1590);
  • sënies de lista che reprejentea simbui o elemënc caraterisënc de simbui che, pervia che i vën adurvei tradiziunalmënter da partic o grupes politiches reprejentei tl Cunsëi provinziel, possa gaujé melntendimënc pra la/i litadëures;
  • sënies de lista che reprejentea simbui o sogec religëusc.

Sce l unissa prejentà sënies de lista de chësta sort ti uniral dat al depusitëur l tëmp de 24 ëura per prejenté n sëni de lista nuef.

Tl mumënt dla depusizion dl sëni de lista muessa i partic o la grupes politiches desinië n reprejentant efetif y n reprejentant suplënt cun la ncëria de prejenté la listes dla candidates/di candidac y i documënc curespundënc.

Coche proa dla depusizion fata ti vëniel dat ai despusitëures na detlarazion scrita y dateda sun l dovia de n ejempler dl sëni de lista depusità.

Al depusitëur ti vëniel dat na tle USB, sun chëla che l à da salvé na verscion grafica dl sëni y na verscion digitela dla lista dla candidates/di candidac. La tle USB – che cuntën i documënc damandei – muessa unì retuda al Secretariat generel canche la lista dla candidates/di candidac vën depusiteda.

I sënies de lista unirà pona repurtei sun n placat digitel, che unirà publicà sun la tofla digitela de uni chemun.

I simbui ie cuncei via orizontalmënter aldò dl orden stabilì da na estrazion a cajo. Pra chësta estrazion fata tl Secretariat generel, palaz provinziel I, possel vester prejënc, sun dumanda, i reprejentanc di partic o dla grupes politiches che à depusità l sëni.

Candidates y candidac y listes

La detlarazion de prejentazion dla lista muessa cuntenì na lista de candidates/candidac cun n numer de candidates/candidac che ne ie nia plu bas de 12 y nia plu aut de 35. La candidates/I candidac muessa unì ndichei cun cuinuem, inuem, luech y data de nasciuda, ses y grupa linguistica de purtenienza y eventualmënter cun l sëurainuem o l inuem cunesciù y contrasseniei cun numeri arabs.
Per la candidates iel puscibl ndiché ënghe mé l inuem da nia maridedes o l possa unì njuntà o metù danora l inuem dl uem. Chi che à costituì na union zevila y detlarà de ulëi sëurantò n inuem n cumenanza aldò dl articul 1, coma 10, dla lege di 20 de mei 2016, n. 76, possa mëter danora o dovia l inuem n cumenanza.

Te deguna lista ne daussa n gënder (ël/ëila) vester reprejentà te na mesura plu auta di 2/3 de duta la candidates/duc i candidac ndichei.
Deguna persona ne daussa se candidé per la ncëria de cunseliera provinziela/cunselier provinziel sun plu che una na lista.
La detlarazion de prejentazion dla lista muessa nce cuntenì la descrizion curta dl sëni che identifichea la lista.

Sotscrizions

I partic o la grupes politiches che tla ultima veles provinzieles o veles tl Parlamënt talian o tl Parlamënt europeich à giapà almanco una na sënta cun si sëni de lista identich ne muessa nia abiné adum sotscrizions. Te chësc cajo muessa la detlarazion de prejentazion dla lista unì sotscrita dal secreter regiunel o provinziel o, tl cajo de mancianza, assënza o mpedimënt, dal presidënt regiunel o provinziel dl partit o dla grupa politica o da na persona nciarieda da chisc cun mandat autenticà (da n notar, da n giudesc de pesc o dal secreter cumenel).
Sce chisc organs ne fossa nia udui danora dai statuc respetifs o sce i ne fossa per ce rejon che mei nia tla ncëria vën la sotscrizion o l mandat curespundënt cunferì dal dirigënt regiunel o provinziel dl partit o dla grupa politica.
Nce te chësc cajo muessa la ncëria di depusitëures o eventualmënter di mandanc unì atesteda tla medema maniera damandeda per la depusizion di sënies de lista.
La sotscrizion muessa unì autenticheda.

La listes dla candidates/di candidac prejentedes da n partit nuef o da na grupa politica nueva o prejentedes da partic o grupes politiches che tla ultima veles provinzieles o veles tl Parlamënt talian o tl Parlamënt europeich ne à nia giapà almanco una na sënta cun si sëni de lista identich, muessa unì sotscrites da almanco 400 y da nia plu che 600 litadëures cun l dërt de lité per la vela dl Cunsëi provinziel.

Uni litadëura/litadëur daussa mé sotscrì una na sëula detlarazion de prejentazion de lista de candidates/candidac.

La/I sotscritëures muessa unì ndichedes/ndichei cun cuinuem, inuem, luech y data de nasciuda y, per uniuna/uniun muessel unì dat sëura l chemun dla provinzia de Bulsan tla listes liteles de chël che la/l resultea scrit ite.

La sotscrizion dla/di sotscritëures muessa unì autenticheda dai sogec y ala manieres nunziedes tl articul 14 dla lege n. 53 del 1990.

L'autenticazion muessa unì fata debota do la sotscrizion y la cunsistea tl’atestazion, da pert dl funzioner publich, che la sotoscrizion ie unida fata te si prejënza do che l ie unì azertà la identità dla persona che sotscrij. L messerà oradechël unì ndicà la data y l luech dl’autenticazion, l inuem y l cuinuem dl funzioner publich, coche nce si ncëria; ala fin messeral unì metù la sotscrizion scrita ora per ntier dl funzioner publich y l timber dl ufize.

Mo d’autri documënc che ie da njunté
  1. Adum cun la detlarazion de prejentazion dla lista dla candidates/di candidac muessel unì prejentà i zertificac dac ora dal chemun, nce cumulativamënter, che atestea che i sogec sotscrjënc ie scric ite tla listes liteles dl chemun y à l recuisit dla residënza per l’eserzitazion dl dërt de lité pra la veles dl cunsëi provinziel. L avëi l recuisit dla residënza muessa resulté tlermënter dal zertificat.
  2. Cun la lista dla candidates/di candidac iel da prejenté l sëni de lista curespundënt, nce a culëures, te trëi ejempleres, sun na plata blancia format protocol y cuntenì te n cërtl de 10 cm de diameter, medemo a chël bele depusità y azetà; l ie nce da prejenté 3 ejempleres dl sëni cuntenì te n cërtl de 2 cm de diameter.
  3. Per uni candidata/candidat iel oradechël:
    1. da prejenté na detlarazion d’azetazion dla candidatura. La sotscrizion per l’azetazion dla candidatura muessa unì autenticheda dai sogec y tla maniera nunzieda tl articul 14 dla lege n. 53 dl 1990, chël uel dì, che l'autenticazion muessa unì fata do la sotscrizion y che la cunsistea praticamënter te n’atestazion da pert dl funzioner publich che la sotscrizion ie unida fata te si prejënza do che l ie unì azertà l’identità dla persona che sotscrij. L messerà orachël unì dat sëura la identificazion, la data y l luech dl’autenticazion, l inuem y cuinuem dl funzioner publich y si ncëria: ala fin messeral nce unì metù la sotscrizion scrita ora per ntier dl funzioner publich y l timber dl ufize;
    2. da prejenté l zertificat, dat ora dal chemun, che atestea la iscrizion tla listes liteles de n chemun dla Provinzia a pië via dala data di 22.08.2018;
    3. da prejenté l zertificat de purtenienza o agregazion ala grupa linguistica;
    4. da fé, adum cun la relasceda dla detlarazion d’azetazion dla candidatura da pert de uni candidata/candidat, na detlarazion sostitutiva che atestea che l ne ie deguna rejons de nia candidabltà ala ncëries liteles regiuneles/ provinzieles, cun la njonta de na copia fotostatica de n documënt d’identità.
    5. da reter ala fin la tle USB cun la verscion grafica dl sëni y la verscion digitela dla lista dla candidates/di candidac!
Sogec autorisei a fé autenticazions aldò dl articul 14 dla lege n. 53 dl 1990

Tlo dessot vëniel cumpedà su tl particuler chësta categuries de sogec, de chëi che l’autorisazion a dejëujer l at d’autenticazion dla sotscrizion tl cheder dl pruzedimënt litel provinziel resultea tlermënter cunfermeda dala giurisprudënza dl Cunsëi dl Stat:

  • notares,
  • giudesc de pesc,
  • canzelieres y culaburadëures dla canzeleries dla Chëurtes d’apel y dla sunieres,
  • secreteres dla procures dla Republica,
  • presidënc dla provinzies,
  • ambolc,
  • assessëures provinziei,
  • presidënc di cunsëies provinziei,
  • secreteres cumenei y provinziei,
  • funzioneres nciariei dal presidënt dla Provinzia,
  • cunselieres provinziei che comunichea si despunibltà al presidënt dla Provinzia y al ambolt.

La sotscrizions y l’autenticazions relatives ie nules sce les ie unides fates dan l 180ejim di dan l terminn fissà per la prejentazion dla candidatures.

L’autenticazion
Prejënza dla sotscritëura/dl sotscritëur

L’autenticazion ie n’atestazion dl’autenzità dla sotscrizion y la vëij danora la identificazion dla sotscritëura/dl sotscritëur; perchël iel de bujën che la sotscrizion vënie fata n prejënza dl funzioner publich che nen fej l’autenticazion.

Coche n identifichea la sotscritëura/l sotscritëur

L’autenticazion dla sotscrizion vën permò fata do che la sotscritëura/l sotscritëur ie unida identificheda/unì identificà y do che si identità ie unida azerteda avisa aldò de chësta manieres:

  1. Esibizion de n documënt d’identificazion adatà. Ratà adatà coche documënt d’identificazion ne ie nia mé la cherta d‘identità, ma nce uni auter documënt dat ora da n’aministrazion publica che cuntën la nfurmazions anagrafiches dla titulera/dl tituler y na si fotografia y che sibe donca adatà a azerté la identità y l recunescimënt dla sotscritëura/dl sotscritëur. L D.P.R. di 28 de dezëmber 2000 n. 445 vëij danora che, canche l vën damandà n documënt d’identità, possa chësc for unì remplazà da n documënt de recunescimënt ecuivalënt, coche l passaport, la patent da jì cun l auto, la patent nautica, l patentin d’abilitazion ala conduzion de mplanc termics, la lizënza per l’ermes, la tesseres de recunescimënt, a cundizion che les ebe na fotografia y n timber o n’autra seniadura ecuivalënta, dates ora da n’aministrazion statela.
    Perchël ne vën i documënc zënza fotografies nia ratei adatei per la identificazion (p. ej. tesseres o zertificac d’atribuzion dl numer de codesc fischel).
    Tl cajo d’identificazion tres n documënt d’identificazion, muessel unì repurtà tl’atestazion la ndicazion dla sort de documënt y i dac dl documënt nstës.
  2. Cunescënza persunela direta da pert dl funzioner publich. L funzioner publich messerà atesté de avëi identificà la sotscritëura/l sotscritëur tres cunescënza direta y l messerà nce te chësc cajo spezifiché avisa i dac (cuinuem, inuem, luech y data de nasciuda) che ndividuea la persona sotscrijënta.
    La manieres d’identificazion adurvedes muessa unì ndichedes tla formulazion dl’autenticazion. Chësc uel dì che, sce l’autenticazion vën fata cumulativamënter per de plu sotscrizions, muessa la formulazion adurveda dal funzioner publich per l’atestazion purté a esprescion tlermënter y spezificamënter la manieres d’identificazion defrëntes adurvedes per uni sotscritëura /sotscritëur.

Tl cajo che la sotscrizions vënie autentichedes n pert tres n documënt de identificazion, n pert tres cunescënza direta possel unì adurvà per l’autenticazion na formulazion de chësta sort: “Ie atestëie che la/i sotscritëures numinedes/numinei dessëura, identifichedes/identifichei tres i documënc d’identificazion o per cunescënza persunela, aldò de cie che ie repurtà da na pert per uniuna/uniun, à sotsctit te mi prejënza.”

Generaliteies dl funzioner publich

L funzioner publich muessa, tl cheder dl’atestazion, spezifiché la data y l luech te chëi che l vën fat l’autenticazion, coche nce si inuem, cuinuem y si ncëria curida. L muessa oradechël mëter si sotscrizion y l timber dl ufize.

Chël uel dì che per na drëta autenticazion ne iel nia assé la sotscrizion dl soget che fej l’autenticazion, ajache, acioche si identità y si pudëis zertificadëures posse tlermënter unì verifichei, iel de bujën dla ndicazion scrita ora y cun na scritura che n sibe boni de liejer (sce l ne vën nia adurvà i mesuns mecanics de scritura) de si identità, coche nce dla ncëria curida.

Va inò su

Normativa

Lista dles leges y dles zircolares sön les lites

Va inò su

Informaziuns por i comuns

Dovëis

Tl Boletin dla Regiun Trentin-Südtirol di 22 de setëmber vëgnel publiché le Decret dl Presidënt dla Provinzia cun chël al vëgn stabilí le 21 d’otober dl 2018 sciöche data por tigní les proscimes lites por le renovamënt dl Consëi dla Provinzia autonoma de Balsan.

Por ci che che reverda chësc araton che al vais debojëgn da recordé che les prozedöres por mëte a jí les lites nominades dessura é da ciafé tla lege provinziala di 19 de setëmber dl 2017, n. 14, che fej referimënt en pert ala lege regionala di 08.08.1983, n. 7, y mudaziuns suandëntes.

I ademplimënc aministratifs y sü termins, sciöche ince i modì da adoré vëgn dá dant dal Consorz di Comuns sot forma telematica.

Material che la Provinzia ti mët a desposiziun a vigni seziun

L’aministraziun provinziala ti mët a desposiziun a vigni ofize lital de seziun chësc material:

  1. trëi copies dl placat cun les listes dles candidates/di candidac, olache öna mëss romagne a desposiziun dl ofize lital de seziun y les atres mëss gní tacades sö tl salf de litaziun;
  2. döes copies dl placat cun les desposiziuns prinzipales sön les lites y les sanziuns penales plü importantes;
  3. na copia dles istruziuns por i ofizi litai de seziun cun les desposiziuns de lege;
  4. les zetoles litales;
  5. döes copies dla tabela dles usc;
  6. na copia dl protocol di laurs litai;
  7. le register dles chertes litales di ëi y chël dles ëres;
  8. les listes injuntades por les seziuns di ospedai, les sëntes speziales y i ofizi destacá;
  9. l’injop sigilé cun le timber de seziun;
  10. d’ater material d’ofize, cun lapró les gran copertes por l’injop n. 2 y l'injop n. 3 y la coperta da ti dé jö al comun.
  11. l’aparat por ortié digitalënter i dac.

Va inò su

Termins

  • 22.08.2018

    Decret d'indiziun dles lites: publicaziun ai 22.08.2018, trasmisciun tres e-mail ai comuns y al Comissariat dl Govern

  • 28.08.2018

    Deponüda di simboi dles listes ai 28 y ai 29 de setëmber (54 y 53 dis dan les lites)

  • 31.08.2018

    Le placat cun i simboi vëgn lascé alsavëi cina al 51 dis dan les lites (cina ai 31.08.2018)

  • 31.08.2018

    Presentaziun dles listes di candidac ai 31 d'agost, al 1. de setëmber, ai 3 de setëmber y ai 4 de setëmber cina les 12.00 (danter le 51ejim y les 12:00 dl 47ejim de dan les lites)

  • 06.09.2018

    Placat de indiziun dles lites: publicaziun ai 06.09.2018, i placac vëgn tacá sö dai comuns

  • 06.09.2018

    Cina ai 06.09.2018 (45ejim de dan les lites) ti presentëia les litadësses/i litadus CHE Á SÜA RESIDËNZA FORADECÁ al comun d’iscriziun, la domanda por podëi lité tla provinzia, diretamënter tla seziun litala de so comun

    Cina ai 06.09.2018 (45ejim de dan les lites) ti presentëia les litadësses/i litadus CHE VIR TEMPORANEAMËNTER DEFORA DLA PROVINZIA al comun d’iscriziun la domanda por podëi “lité por corespondënza”

  • 11.09.2018

    Presentaziun al comun dla domanda por podëi lité a ciasa danter le 40ejim y le 20ejim de dan les lites (11.09.2018 - 01.10.2018)

  • 26.09/2018

    Sentada publica por trá ala niza i mëmbri di ofizi litai de seziun danter le 25ejim y le 20ejim de dan le de dles lites (11.09.2018 – 01.10.2018)

  • 06.10.2018

    Le placat cun les candidatöres vëgn taché sö cina le 15ejim de dan les lites (cina ai 06.10.2018)

  • 18.10.2018

    Presentaziun al comun d’iscriziun dla detlaraziun por podëi lité te ospedal, te na ciasa de cura o te porjun cina al 3. de dan le de dles lites (cina ai 18.10.2018)

  • 19.10.2018

    Recioiüda dles copertes cun les zetoles litales dla lita por corespondënza cina al vëndres dan le le de dles lites (cina ai 19.10.2018)

  • 19.10.2018

    I ofizi litai comunai romagn daverc dai 19 d'otober ai 20 d'otober y ai 21 d'otober döt le de

  • 21.10.2018

    Lites dales 07:00 ales 21:00
    Stlüta dles sëntes litales ai 21.10.2018 dales 21.00

  • 21.10.2018

    Les usc vëgn cumpedades fora atira do la stlüta dles sëntes litales (21.10.2018)

Va inò su